V-am povestit înainte de proiectul „Nepoți de Crăciun”, început la inițiativa lui Cristian Gog, căruia i s-a alăturat cu drag Adi Hădean și mai apoi o adevărată gașcă din online-ul clujean: Cristi Rusu (sonorizare), Oana (felicitări manuale), Dan Ciulea, tvdeceii, Daniel Rus, Zăineasca, Anda Călinici, patru voluntare de la Studcard și mulți alții care ne-au ajutat cu promovarea evenimentului.
Astfel, miercuri seara, de la ora 19, în zona food court din Polus Mall (mulțumim pentru găzduire și ajutor) Cristi i-a fermecat pe toți cu magiile lui, Adi le-a arătat cum se poate face ușor, repede și bine o gustare delicioasă, iar echipa de voluntari postați strategic la intrarea în Carrefour a fost cît se poate de convingătoare cu cei ce se pregăteau de cumpărături (au ajutat și tricourile personalizate repede și gratuit de Divertis Shop, mulțumim!). Am sperat să strîngem 50 de pachete pentru bătrîneii de la centrele de zi, însă clujenii au fost sensibilizați de campanie și au vrut să fie și ei nepoți de Crăciun, așa că am reușit să pregătim 100 de pachete pline de bunătăți.
Joi le-am dus bunicilor de la centrele de zi de pe Decebal și de pe Șt. O Iosif, care s-au bucurat aproape ca niște copii. O doamnă le pregătește o poezie lui Adi și Cristi, iar un grup de bunici ne-au mulțumit cu o colindă frumoasă. Am aflat că anul acesta era primul cînd bătrîneii nu ar fi primit pachet de Crăciun (asta e, criză), așa că am fost gînd la gînd cu bucurie.
În plus, Ioana Micu a adus un portbagaj plin de paste, lapte și dulciuri de la o fundație umanitară care n-a dorit să-i fie publicat numele, alimente care au fost binevenite la centrul de vîrstnici de pe 21 Decembrie și la casa de copii Prichindel.
Și uite așa am avut cel mai frumos cadou de Crăciun: 100 de bunici și cîteva zeci de zîmbete. Promitem să recidivăm și la anu.
Sărbători fericite!
P.S. Cîteva fotografii de la eveniment, realizate de Dan Ciulea și Adi Hădean:











on Dec 30th, 2010 at 10:44 pm
Un eveniment care mi-as dori sa se repete in fiecare an si la care sa fiu mereu prezenta. Multimea de zambete si lacrimi primite in dar de la bunici nu se compara cu nimic:) Sentimentul e unic…
on Jan 6th, 2011 at 12:12 am
Alexandra, și eu doresc să repetăm experiența, chiar să devină o tradiție. Mulțumim pentru ajutor și sper să ne mai vedem!