Raluca Crisan header image

Greşelile comunicatelor de presă (I)

Post to Twitter

[L.E.: Despre trimiterea comunicatelor de presă pe mail am scris şi pe pr365.ro.]

Comunicatele de presă par să fie piatra de încercare pentru un număr destul de mare de PR-işti români, din păcate. De ani de zile găsesc aceleaşi tipuri de greşeli în comunicatele primite pe mail de la expeditori eterogeni, drept pentru care m-am gîndit să le trec niţel în revistă, poate informaţia se va dovedi folositoare pentru cineva. Ca “material didactic” voi folosi ultimele comunicate ce mi-au ajuns pe mail (şi care mi-au arătat că aceste greşeli, deşi nu s-ar spune, sînt încă prea frecvente).

La prima vedere

1. Expeditorul

Aşa nu:

Relaţii cu publicul

Serviciul clienţi

Biroul de presă

Presa

cj_media

Asemenea denumiri par a fi scrise pentru a folosi mersului documentelor în interiorul companiei, dar pentru jurnalişti sînt o pacoste. Dacă toate comunicatele le-ar veni de la “Biroul de presă” şi “Presa”? De altfel, precizarea clară a expeditorului este o dovadă de curtoazie către destinatar, indiferent cine este acesta, pentru că îl ajută la sistematizarea căsuţei poştale şi la găsirea rapidă a informaţiei pe care o caută.

RMDSZ Elnoki Hivatal Bukarest

Este indicat să se folosească limba destinatarului (în acest caz: în maghiară către presa de limbă maghiară şi în română către presa de limbă română, cu atît mai mult cu cît comunicatele sînt trimise separat, în funcţie de limba în care sînt redactate)

Anca Stănescu

Adrian Dănilă

Indicarea numelui expeditorului şi atît este potrivită cînd acesta vorbeşte în nume personal ori cînd se adresează numai unor persoane care îl cunosc bine; nu este potrivită purtătorului de cuvînt al unei instituţii.

tmursa@fujikura-automotive.com

Info@blsh.ro

Folosirea adresei expeditorului ca atare este mai utilă decît exemplele de mai sus, deoarece arată explicit de unde a pornit mesajul, dar este inelegantă şi greoaie.

Aşa da:

Rareş Niculescu, deputat în PE – biroul de presă

Oferă trei informaţii, pentru ca destinatarul să ştie “din prima”, fără dubii, despre ce este vorba. Două amendamente: fraza este puţin cam lungă, astfel că poate apărea trunchiată (în funcţie de lăţimea selectată de primitor pentru coloana “Expeditor”), iar acronimul poate fi necunoscut/ confundat (o variantă facilă ar fi înlocuirea lui “deputat în PE” cu “europarlamentar”).

Biroul media, UBB Cluj

PR Carrefour

Precizează instituţia şi departamentul. Este o variantă indicată organizaţiilor mari, cu mai multe persoane care lucrează la departamentul de comunicare şi care pot trimite mesaje presei.

Pro Vobis (Ramona)

Variantă acceptată în cazul instituţiilor mai puţin formale şi cu un departament de comunicare format din cîteva persoane, bine cunoscute destinatarului. Este, totuşi, de preferat indicarea completă a numelui.

PDL Cluj

Precizează doar partidul care emite comunicatul, considerînd, probabil, evident că este vorba de purtătorul de cuvînt. Sau de preşedintele partidului. Este, totuşi, mai folositor decît “Anca Stănescu”, de exemplu.

2. Subiectul mailului

Aşa nu:

[no subject]

Mister faţă de conţinut, dezinteres faţă de destinatar.În plus, probabilitatea de a ajunge direct în folderul “Spam” creşte considerabil.

Comunicat de presă

Comunicat

Anunţ de presă

Comunicat 8 ianuarie

Din aceeaşi categorie cu primul exemplu negativ de la 1, riscă să nu fie deschis de un primitor plictisit de alţii, mai ales dacă la expeditor figurează Biroul de presă.

Aşa da:

Tabere de schi pentru elevi

Comunicat taxe şi impozite locale

Conferinţă de presă / Marţi ora 13 / Sediu

Destinatarul are o idee destul de clară despre informaţia comunicată încă dinainte de a deschide mailul, mai ales dacă este precizat corect şi expeditorul. Combinaţiile corectă ajută mult şi la organizarea căsuţei poştale a primitorului.

Rezumat: atunci cînd trimiţi un comunicat de presă, ţine minte că te adresezi unui jurnalist, căruia îi e greu să navigheze printr-o căsuţă de email plină cu “comunicate de presă” primite de la “biroul media”. Personalizează-ţi expeditorul cu numele tău şi al instituţiei pe care o reprezinţi, iar în titlu sintetizează ştirea. Uşurezi munca jurnalistului şi, în acelaşi timp, cresc şansele ca mailul tău să beneficieze de atenţie.

Din episodul doi veţi afla cum mi-a scris TVR Cultural.

Postări similare

3 Comments on “Greşelile comunicatelor de presă (I)”

  1. #1 cru
    on Jan 14th, 2009 at 12:19 pm

    ah, am vrut sa scriu si eu un post pe tema asta dupa comunicatul doamnei mursa de la fujikura stuff. mie mi se face parul maciuca cand citesc cjestii gen: “va rugam sa difuzati integral acest raspuns”. ah, mi se face negru in fata ochilor. adica nu e publicitate, nu e nimic, e un jaf de raspuns pe care o cuconeta a stat trei zile pana a trecut subiectul, iar acu e de importanta vitala raspunsul ei inutil…

  2. #2 admina
    on Jan 15th, 2009 at 10:55 am

    eu încă nu mi-am făcut curaj să deschid comunicatele, m-am uitat doar în căsuţă… mi-e frică de prea multă “marfă” în conţinut… din păcate

  3. #3 Greselile PR-istului incepator: comunicatele de presa | pr365.ro
    on Aug 31st, 2009 at 11:45 am

    [...] Mai multe exemple de asemenea greşeli, precum şi variante recomandate, aici. [...]

Leave a Comment

SEO Powered by Platinum SEO from Techblissonline

Twitter links powered by Tweet This v1.8.2, a WordPress plugin for Twitter.