„Cît de tîmpit tre’ să fii, ca PR, să trimiţi un mail despre un festival de rromi din Sinaia unui jurnalist din Cluj? (…) şi, deşi i-am zis, la telefon, că nu prea am ce publica, că îs din Cj, blablabla, ea insista: «dar, totuşi, e de interes naţional»”, mi-a povestit zilele trecute Codruţa pe mess.
Aici sînt de punctat două aspecte. Pe de o parte, selectarea publicului-ţintă pentru o acţiune de promovare nu se referă doar la publicul general, ci este un criteriu care le trebuie aplicat tuturor grupelor din target. Deci şi jurnaliştilor. Cu alte cuvinte, dacă promovezi o acţiune care se desfăşoară la Sinaia, nu trimiţi mailul de invitaţie la toată baza de date cu jurnalişti. Dacă strategia ta spune că este un eveniment de interes naţional, îl trimiţi jurnaliştilor din presa centrală (atenţie! doar la cei specializaţi în domeniul respectiv, nu la toţi – de exemplu, dacă e lansarea colecţiei unui designer de modă te adresezi celor din Fashion&Style, nu şi celor de pe Politic). Dacă e o acţiune locală, te limitezi la cei locali (şi, eventual, din proximitate). Îţi pierzi doar timpul şi banii companiei încercînd să convingi un jurnalist din Cluj să participe la un festival al rromilor din Sinaia.
Cazul Codruţei nu e singular, din păcate. Am primit şi eu comunicatul de presă de anunţare a evenimentului din Sinaia. Pe o adresă de mail pe care am dat-o ultima dată ca jurnalist acum vreo patru ani. Aşa cum primesc în continuare, pe toate adresele de mail pe care le-am dat de-a lungul timpului, diverse comunicate de presă şi invitaţii la evenimente nu doar din Cluj (măcar de alea sînt curioasă în continuare şi mă bucur să le primesc), ci şi din Bucureşti, Brăila, Arad, Iaşi sau mai ştiu eu de unde. Cu telefonul am noroc, n-am dat numărul personal prea des.
Iată deci al doilea aspect: actualizarea listei de contacte media pe care o are un PR-ist. Nu e doar un moft trecut aiurea prin manuale, ci o metodă care trebuie folosită regulat, pentru creşterea eficienţei. Întîi, actualizarea te asigură că mesajul tău ajunge la cine trebuie (cei care cred că fostul redactor al publicaţiei X responsabil de evenimentele culturale, de exemplu, îi va forwarda mailul de anunţare a unei acţiuni „urmaşului” său pe post, pe care poate nici nu-l cunoaşte, mai au multe de învăţat). Apoi, pentru cei care nu înlocuiesc în baza de date, ci doar adaugă: e greşit să crezi că dacă trimiţi un mail de promovare la o listă cît mai mare de contacte vei avea o rată mai bună de succes. Efectul poate fi tocmai cel opus.
0 Comments on “Greşelile comunicatelor de presă (III): Actualizarea listei de contacte”
Leave a Comment