Omul bate legea. Johannis versus Boc

Dec 1st, 2009

Îmi plăcea de Johannis. Îmi plăcea ce făcuse cu Sibiul, îmi plăcea că-mi părea serios, riguros şi strategic. Ignorasem cele cîteva ştiri negative citite de-a lungul timpului, care dădeau semne că primarul Sibiul ar fi niţel prea arogant pentru gustul meu (de exemplu, povestea cu Audi-ul A6 închiriat de primărie pe bani grei pentru domnia-sa). Eram convinsă că neamţu’ se pregăteşte pentru dregătorii mai mari şi că aşteaptă ca românii “să-i tolereze” numele care nu se termină în “-escu” şi, implicit, “defectul” de a nu fi român.

Alegerile prezidenţiale l-au scos în lumina reflectoarelor mai devreme decît preconizam. Nu m-a convins, ba, din contră, a reuşit să-şi strice în ochii mei imaginea frumoasă pe care o avea. L-am perceput drept un politician ca toţi ceilalţi – nici mai rău, dar nici mai bun. Iar vizita lui prin străinătăţuri de după turul I, manevră electorală au ba, m-a convins asupra aroganţei de care spuneam mai sus.

Acum aflu ceea ce înainte de turul I auzisem doar aşa, periferic: Johannis se consideră, absolut natural, mai presus de lege. Vrea ca legea să se plieze după el şi nu invers. A găsit o chichiţă într-una din legile întotdeauna interpretabile româneşti şi vrea să îndoaie legea după cum îi bate lui vîntu’. Omu’ vrea să-şi ţină postul de primar “în stand-by” pentru vreo 4-6 luni (nu să aleagă în 15 zile între cele două funcţii, conform legii şi cum au făcut şi alţii ajunşi în situaţii similare), că dacă nu iese mişcarea cu premierul să aibă unde să se întoarcă. O fi legal sau nu, moral nu e cu siguranţă. Adică el e “providenţialul” pentru sibieni şi nu-l lasă conştiinţa să-i pună să aleagă la anticipate între unii care nu-s în stare să conducă măreaţa lui primărie? Ca să nu mai spunem că asta arată cît crede Johannis în proiectul fenomenal…

Firesc, mă uit în “ograda” noastră, la Cluj: Boc, reales cu un scor confortabil, n-a clipit să-şi dea demisia odată ce a decis să conducă Guvernul. N-a cerut nici o garanţie, nici o modificare a legii. Ca dovadă că a procedat corect stau sondajele realizate de atunci încoace, sondaje în care cotele de popularitate şi de încredere ale clujenilor în fostul primar sînt apreciabile. Iar după alegerile prezidenţiale, dacă va fi desemnat un alt prim-ministru, o să vadă ce-o să facă. Pentru că la Cluj este acuma un alt primar. Pentru că asta ţine, pînă la urmă, de statutul de om politic: să înţelegi că orice funcţie e efemeră şi că tu, ca individ, nu eşti mai presus de legea (bună sau proastă) creată de ceilalţi politicieni.

P.S. Ştiu că azi e Ziua naţională. Am aflat de la Google. Privind pe fereastră, n-am văzut nici un steag în vreun geam de la blocurile vecine sau de la casele de cîteva străzi mai încolo. Dar despre cum simţim noi cea mai mare sărbătoare naţională e o altă poveste, pe care o vom depăna, poate, la anu’. Că anu’ ăsta electoral n-am prea multe mîndrii naţionale.