Anul acesta am reușit în sfîrșit să ajung la Gărîna Jazz, mai exact la cea de-a 14-a ediție a festivalului (după cum se zice: mai bine mai tîrziu decît niciodată). În mod cert voi încerca să merg și la anu’, pentru că merită. Cîteva impresii – mai puțin despre muzică, mai mult despre conexe:
A. promovare și comunicare
Din păcate, festivalul stă slab la capitolul acesta: un site frumos, dar care se încarcă destul de greu și are cam puțină informație, o pagină slăbuță și pe alocuri puerilă (al cărei autor are un adevărat cult pentru ”a ieshit”), al cărei link e „ascuns” în subsolul paginii – unde ajungi doar din întîmplare și un grup (mai bun, după părerea mea, decît pagina) pe Facebook, cîteva mențiuni ici-colo pe Twitter. Așadar, un minim de online. În plus, nu-mi amintesc să fi văzut vreun concurs online, nici de genul „leapșă”, nici „viral” sau de alt fel, concurs care se poate realiza cu un buget mic și care poate aduce, în schimb, un grad ridicat de promovare. Înțeleg că jazz-ul se adresează unui public destul de nișat, dar o parte importantă a acestui public e de găsit online. Apoi, deși cu pretenții (îndreptățite) de festival zonal est-european, promovarea media a fost cvasi-inexistentă pe zona Clujului, de exemplu, de unde provine un număr important de spectatori.
Prin urmare, mi se pare că n-au încercat nici să meargă spre public, nici să-l cunoască mai bine (n-am primit nici un formular de impresii, sondaj etc.) cît am stat acolo.
B. participarea la festival
cîteva lucruri de știut:
- zona e minunată, ideală pentru un concediu cu familia și prietenii;
- dacă se anunță vreme variabilă, e de preferat să vă rezervați cazare la hotel, pensiune, căsuțe, gazdă etc. – plaja prețurilor e largă și începe de la 20-30 de lei/ noapte/ persoană, dacă rezervarea se face cu cîteva luni înainte; pentru cazarea la cort nu există vreo amenajare (grupuri sanitare, prize etc. - cam ce se găsește în mod normal într-un camping), iar la furtunile specifice zonei rezistă doar corturile performante;
- există suficiente locuri unde se poate mînca decent, dar nu strică o mică aprovizionare cu gustări reci de la oricare din supermarketurile din Reșița;
- ziua se poate merge la Lacul Trei Ape sau se pot face trasee prin zonă – e spectaculoasă, cum spuneam și mai sus; merită și o plimbare prin satele din zonă, pentru arhitectura caselor și felul în care sînt ingrijite;
- pentru serile de concerte e bine să aveți pregătite haine groase, umbrele și pelerine; dacă plouă așa cum a fost anul acesta e nevoie de bocanci sau cizme de cauciuc; găsiți acolo standuri cu mîncare și băutură pentru toată lumea, dar toaletele lasă mult de dorit; semnalul la telefonia mobilă este deficitar în orele de agitație maximă;
- muzicienii de anul acesta au fost prietenoși și abordabili, iar spectacolul oferit de ei – de calitate, în ciuda programului gîndit prost și care a redus probele de sunet la cîteva minute înaintea concertului propriu-zis (rezultatul s-a văzut, din păcate, la Dan Berglund Tonbruket, unde basul s-a auzit prost jumătate din concert); nu mi-a plăcut prezentatorul și nici intermezzo-urile;
- chiar dacă nu toate trupele au abordat un stil pe gustul meu, mi-a plăcut să le ascult în concert, iar atmosfera a fost frumoasă. Mă așteptam să văd mai multă lume dansînd. 
Aștept cu interes și cu drag ediția de anul viitor! Sper ca măcar o parte dintre problemele de anul acesta să nu se mai repete, iar cerurile să fie mai indulgente cu melomanii.
P.S.: Anunț sentimental: i-am împrumutat un izolir unui tînăr„cazat” cu cortul în aceeași poieniță cu noi (chiar peste drum de intrare, a doua poieniță de după gard). Cum ne-am mutat în grabă sub spectrul inundațiilor, n-am apucat să ne întîlnim să recuperez izolirul. Are valoare sentimentală și tare m-aș bucura să-l primesc înapoi. Nu știu din ce oraș era tînărul, nici cum îl cheamă.
Cîteva poze:
on Jul 30th, 2010 at 7:27 am
Au fost chestionare – cel putin doua; unul scurt, altul de doua pagini
ideea cu concursul….nu cred ca organizatorii sunt genul. sper sa nu fie
hai ca probele de sunet au fost destul de lungi
; da, Berglund s-a auzit urit la inceput. dar ce final!
Frumoase fotografii! Multumesc!
on Jul 30th, 2010 at 8:37 am
Buna ziua
De 6 ani merg la Garana si pot sa va asigur ca o promovare media mai mult strica un festival de acest gen. Mai bine sa fie promovat din gura in gura ,de la prieten la prieten pentru a veni acolo doar aceia care intr-adevar vin pentru jazz si nu pentru a fi vazuti cu noile lor masini sau prietene. O sa si propun organizatorilor ca la anul sa fie promovat doar pe internet cu minim de informatii. Din pacate si la Garana au inceput sa vina din ce in ce mai multi oameni pentru care festivalul este doar un pretext pentru a mai face un chef cu prietenii in week-end. Si astfel in timpul concertelor te trezesti linga tine cu grupulete de prieteni ce vorbesc intr-una ,muzica fiind doar pentru fundal. Daca vreti sa dansati cred ca la acest festival nu o sa aveti ocazia in curind. Aici este vorba despre altfel de distractie. Sper ca Marius Giura sa fie consecvent si sa nu schimbe caracterul acestui festival. Ani de-a rindul s-au imbunatait conditiile din incinta dar banii pentru muzicieni de calitate sint mai importanti decit tipul de faianta din WC.
cu stima Tamas Csaba